Nu mai esti cel de ieri...nu te mai recunosc..nu te mai vad...ai devenit doar o amintire care ma raneste din ce in ce mai mult...as vrea sa mai cred in zambetul tau care ma facea de fiecare data sa ma topesc;as vrea sa mai simt cum privirea ta o cauta pe a mea;as vrea sa ma mai inrosesc de fiecare data cand te vad;as vrea sa...sa fi al meu...cum fac?
Nici eu nu mai sunt cea de ieri...cea care se topea dupa zambetul tau;cea care vroia sa-ti intalneasca privirea...nu..m-am schimbat..cu fiecare zi care trece invat sa te uit..invat sa iti uit ochii..invat sa nu mai zambesc doar ca sa nu-mi aduc aminte de al tau...invat...dar uit repede ce am invatat..si ma trezesc iar cu gandul la tine...ai devenit motivul pentru care eu ma trezesc de dimineata....motivul pentru care eu zambesc in fiecare zi, dar in acelasi timp motivul pentru care plang...
Imi este greu, desi nu arat asta;poate nu vreau sa arat..pentru ca asa mi-as pierde toata speranta...si nu pot face asta..