duminică, 6 aprilie 2008
What is that you wish for?



Viata nu a fost niciodata asa cum am vrut;si asta din cauza noastra;nu am facut niciodata ceea ce am vrut,ceea ce am simtit…cum sa tipi cand cei din jurul tau tac?...cum sa te bucuri cand toti din jurul tau sunt tristi? Cum sa faci ceea ce vrei cand toti din jurul tau nu te lasa?
Cum ar fi ca intr-o zi sa afli ca mai ai de trait doar cateva luni?ce ai face?...te-ai mai lasa influentat de ceilalti sau macar pe ultima suta de metri ai face cu adevarat ceea ce ai vrut sa faci o viata intreaga?
Niciodata nu m-am gandit la asta;dar cred ca toti am fi mai fericiti in acele ultime luni;ne-am implini cele mai arzatoare dorinte;…cum ar fi ca toti sa radem mai mult si sa nu mai stim sa plangem?cum ar fi sa te duci sa-i duci o floare fetei de la chioscul de ziare doar ca sa poti sa-i vezi zambetul?...sau cum ar fi sa iti strangi toti prietenii,sa faci un castron mare de floricele si sa incepeti sa depanati cele mai frumoase amintiri pe care le aveti impreuna?...
Stau in fata calculatorului si ma gandesc ce sa mai scriu…mi-e greu sa scriu despre ceva ce nu vreau sa se intample;nu vreau sa mai am cateva luni de trait,dar vreau sa traiesc fiecare zi ca si cand ar fi ultima…stiu e un cliseu , dar e unul uitat de multi dintre noi.cand stii ca ai toata viata inainte spui mereu “lasa..mai am timp”…si ce faci?amani sa faci ceea ce ti-ai dorit, cu toate ca visele tale sunt cele care te tin in viata;…
Nu stim sa ne traim cu adevarat viata;suntem prinsi intr-o lume fada,intr-o lume oarba si muta…toate astea pentru ca NOI am uitat sa ne pictam singuri destinul in culori;am uitat sa vedem cu sufletul si am uitat sa vorbim cu gandul…


PS:un sfat:uitati-va la "The Bucket list"..merita vizionat...
 
posted by persy at 01:57 | Permalink |


1 Comments:


  • At 6 aprilie 2008 la 12:32, Blogger Petruta

    Uneori ne place sa ne complicam viata doar pentru a vedea daca suntem capabili sa le ducem pe toate la un bun sfarsit.
    Uneori ni se pun si bete in roate pentru a vedea cat de puternici suntem ca sa trecem peste toate.
    Uneori vrem sa nu ne trezim din visare pentru a nu infrunta o realitate mult prea cruda.
    Oricand poti afla ca mai ai putin de trait si cel putin eu ma gandesc la asta des. Pnetru ca vreau sa fiu en garde si sa nu fiu pusa in fata faptului implinit.
    Cum e sa realizezi ca te-ai indragostit de cineva doar dupa ce ai aflat ca exista posibilitatea de a pleca si de a nu se mai intoarce?
    Cum e sa-ti iei ramas bun de la o eventuala iubire doar pentru ca zilele nu sunt atat de multe pentru ai cuceri inima?
    Nu vreau sa stiu raspunsurile desi le banuiesc, asa ca mai bine am spera ca soarta sa nu fie atat de ironica incat sa ne faca sa traim o astfel de poveste.
    Hai sa ne bucuram de lucrurile marunte si aparent semnificative. de banalitatile care ne umple viata si pe care nu le apreciem, pentru ca nu stim cat de vitale sunt.
    Hai sa nu mai pierdem vremea incercand sa gasim cuvinte mari pentru lucruri minore.
    Hai sa nu ne plangem de mila cand inca nu s-a terminat "lumea" si cand inca putem sa zambim ca am picat un examen,cand stiu ca-l pot repeta, ca el nu stie de existenta mea,si ca as putea face ceva in sensul asta, ca maine va ploua desi nu mi-am luat umbrela...
    Sa lasam orgoliile deoparte si sa mergem inainte desi avem oprelisti. Sa radem pentru banalitati si sa ne bucuram de tot ceea ce viata ne rezerva si sa traim totul ca si cum ar fi ultima ocazie de a o face. Asa probabil am invata sa apreciem mai mult ce avem, ce am putea sa avem si nu ceea ce am pierdut sau ceea ce nu a ajuns sa fie al nostru desi ni-l doream foarte tare.
    Nu trebuie sa mai speram ci direct sa actionam, nu trebuie sa ne lamentam ci sa trecem mai departe...